sâmbătă, 22 octombrie 2016

De ce ......ZOON GEO-POLITIKON ?!



De ce ... ZOON GEO-POLITIKON !?

Motto:                                                                                                                                                 ,,Sunt subiecte de care sufletul ţi-e atât de plin, încât atunci când te-ai hotărât să vorbeşti despre ele, te aştepţi să spui ceva cu totul nou, frumos şi adevărat, convins că vei face bine altora şi că vei simţi şi tu o nespusă mulţumire.”   (George Vâlsan, 1919)

,,Aşa s-a perpetuat de la Aristotel încoace, în concepţia sa despre politică - prima dintre ştiinţe -, să studiem omul ca şi zoon politikon, adică animal social (politikon provenind din polis, ,,cetate” în limba greacă), el tratând în general, în opera sa, comunitatea politică şi instituţiile sale. Omul este destinat prin natura sa nu numai pentru a trăi o existenţă biologică, ci şi pentru sine, bine şi fericire. Omul este văzut de către filosoful grec ca „zoon politikon” – animal politic, o traducere ambiguă care trebuie înţeleasă eliminând conotaţiile „biologice” ale expresiei şi care vrea să spună că omul este o „fiinţă socială”, ce nu poate trăi în afara comunităţii. Rolul cetăţii(lor) este (era) de a realiza fericirea comună a cetăţenilor, diferenţiindu-se prin datele geografice, prin  populaţie, prin cultură, istorie, etc., aşadar, nu se poate furniza un model universal de cetate ideală. (S-a încercat, ceva, prin secolul XX, dar n-a ţinut, pentru că …nici prea bine nu e bine!). Funcţia principală a cetăţii consta în înflorirea morală a cetăţeanului, de aceea Aristotel şi-a consacrat o mare parte a lucrărilor sale problemelor de educaţie. Percepţia lui Aristotel asupra naturii umane era aceea conform căreia omul este un animal social datorită încadrării sale încă de la naştere într-o comunitate. Individul aparţine de cetate şi hotăreşte (are activitate politică) împreună cu ceilalţi despre măsurile ce trebuiesc luate în cetate, prin urmare el trăieşte în societate şi acceptă deciziile majorităţii ...este, deci, un animal social datorită cetăţii şi a acceptării statu(tu)lui lui în ea, trăieşte în cetate pentru că acceptă să ,,socializeze” cu ceilalţi.”[1]   Dar, astăzi, lumea a devenit altfel decât era acum câteva săptămâni, luni, ani, decenii, secole. Procesele de globalizare, cu toate provocările şi problemele aferente, ne îndreaptă spre un spaţiu fără frontiere, ne scoate din ,,cetate”, punând astfel capăt instinctelor de ,,fiinţă socială”, ne obligă să co-existăm global, să gândim global! Am ieşit din ,,polis-ul” aristotelian şi am intrat, fără să-nţelegem de ce, în ,,geopolis-ul” globalizării, devenind, inevitabil, ,,zoon geo-politikon”. Animalul politic a evoluat, este geo-politic, tot o fiinţă socială, dar în alt mediu, cel …geopolitic! ,,De peste 25 de ani, geopolitica s-a impus în Europa de vest, în special, care are nu numai tradiţie dar şi şcoli renumite, ce utilizează modalităţi şi metode noi în a o face cunoscută, permiţând accesul tuturor, indiferent de locul geografic de rezidenţă, naţie, vârstă, religie, etc.  să participe la acest nou mod, la modă, de a gândi şi acţiona: global şi geopolitic.  Substantivul geopolitică şi adjectivul geopolitic au devenit aproape nelipsite în explicitările făcute diferitelor evoluţii internaţionale în cercurile academice, jurnalistice şi, desigur nu în ultimul rând, politice, ba chiar  şi-n turism.  Reliefarea rolului jucat de factorii geopolitici asupra vieţii umane nu a fost  o ,,invenţie” a secolului XX, având ,,o istorie” ce ţine de evoluţia societăţii omeneşti. Epoca marilor teorii geopolitice şi a influenţelor şcolilor geopolitice ale lumii: americană, engleză, franceză, germană, sovietico-rusă, nu şi-au diminuat valoarea şi rostul, dar nu erau decât apanajul elitelor politico-militare, ce (re)împart lumea în sfere de influenţă, cu tendinţă spre monopolarizare. Astăzi, este atât de accesibilă, încât, a ajuns o nevoie socială, educaţională, un bun de ,,larg  consum”!  Odată cu Internet-ul s-au insinuat şi alte provocări, în ceea ce priveşte cunoaşterea! Paradigma s-a modificat, trebuie să gândim şi să acţionăm în funcţie de parametrii geopolitici! Celebra expresie a scriitorului Andre Malraux, despre secolul XXI, că ,,va fi religios sau deloc!”, a fost adaptată prompt de contemporani, astfel că ,,secolul XXI va fi geopolitic sau deloc!”... Nu numai dinamica evenimentelor a provocat modificarea paradigmelor, era inevitabil şi ireversibil ca lumea să suporte o nouă schimbare. Suntem la începutul unei noi (r)evoluţii.!” [2]  Astăzi, accesul la studiul geopoliticii, a devenit mai facil, având acoperire geografică planetară, graţie Internetului şi a noilor aplicaţii tehnologice inovative care au bulversat comerţul, economia mondială, învaţământul universitar sau formarea profesională. Aşa, a apărut platforma MOOC (Massive Open Online Courses), specializată (şi) pe studiul geopoliticii, pentru orice nivel, ca de exemplu: ,,Penser Global: Exercices de Géopolitique”, concepută la Grenoble Ecole de Management, France. [3]  Mondializarea, precum se vede, contribuie din plin la consolidarea noilor studii geopolitice! Yves Lacoste [4], încă din anii ´80, a creat un curent de gândire geopolitică globală, din care se pot desprinde o serie de factori care să utilizeze corect instrumentele şi metodele analizei geopolitice, în cazuri concrete, într-o ţară sau o problemă de interes naţional, regional, local sau personal. Deci, cunoaşterea minuţioasă a problematicii permite intervenţia eficientă asupra factorilor care au creat ,,rivalităţi pe un teritoriu sau o anumită problemă”, contribuie la înţelegerea şi aplanarea conflictelor ori a eliminării oricărui risc potenţial sau alte vulnerabilităţi. Aşadar, geopolitica s-a înscris în aria preocupărilor de studiere a fenomenului politic contemporan din perspectivă inter şi trans-disciplinară făcând apel la metode şi tehnici de analiză folosite de două discipline: una consacrată - istoria şi alta în deplină afirmare – geografia politică, care  teoretizează principiile de guvernare a societăţii prin prisma influenţei factorilor geografici. ..... ,,Familiarizarea cu problemele geopolitice  nu  este ceva (neaparat – n.a.) necesar şi vital,  dar chestiunea poate  fi  luată  în considerare atunci când este vorba despre lărgirea orizontului intelectual.” [5] ....... Pentru înţelegerea şi pregătirea într-un domeniu anume e necesară, întotdeauna, consultarea, documentarea în prealabil, a unor lucrări care să ofere o imagine de ansamblu, dar şi selectarea unor ,,mostre”, cât de cât, reprezentative, pertinente şi actualizate. Mai ales dacă domeniul este unul care sugerează nu numai complicaţii sau maşinării politice tainice ori periculoase, tensiuni sau conflicte, dar şi viziuni asupra oamenilor în interacţiunea lor continuă, altfel decât ne-au obişnuit mediile de informare  şi chiar cei aflaţi pe prima scenă a realităţii cotidiene.  ,,Dar, astăzi, termenul ,,geopolitică" nu (mai) are aceeaşi acoperire în realitate, aşa cum o avea inainte de cel de-al Il-lea război mondial. Ca să înţelegem geopolitica secolului XXI, trebuie să începem din secolul XX, iar asta înseamnă cu Europa”. [6]  Potrivit lui Aymeric Chauprade [7], geopolitica poate fi definită ca studiul despre voinţa pentru putere a unor popoare şi a statelor, aplicată la contextul şi situaţia lor geografică. Ea se apleacă pe geografia fizică a teritoriilor, de exemplu, caracteristicile acestora prin prezentarea unor anumite particularităţi ale reliefului, etc. Geopolitica este, de asemenea, interesată despre realitatea identitatară a popoarelor, a limbii lor, a religiilor, a sistemelor lor de reprezentare, de măsura în care comunităţile se definesc şi modul în care îşi definesc vecinătăţile. Geopolitica, desigur, ţine cont şi de mediul economic, de prezenţa resurselor, de calitatea şi importanţa axelor de comunicaţie, dinamismul comerţului, turismul, etc., dar, mai implică atât aspectele concrete cât şi pe cele abstracte, îşi extrage profunzimea din imaginarul colectiv.                          ,,Geopolitica încearcă să includă înţelegerea mai mult decât descrierea. Este mai rezonabil de a vorbi, în mod curent, despre "raţionamentul geopolitic" decât despre "ştiinţa geopolitică". Raţionamentul geopolitic se apleacă pe discipline concrete precum geografia, istoria, economia sau relaţiile internaţionale. Aceste domenii pot fi, cel puţin în majoritatea aspectelor elementare, obiectul unor descrieri concrete sau a unor expuneri de tip ,,documentar”. Acestea devin, astfel, relativ accesibile adolescenţilor şi tinerilor, dar, cum se poate trece la următoarea etapă, aceea a înţelegerii geopoliticii ,,pure”? Printre avantajele unei astfel de abordări, în plus față de aspectele sale instructive, se pare că, gradul de conștientizare asupra geopoliticii poate fi de mare interes în construirea dezvoltării mentale a oricărei persoane. Într-adevăr, în măsura în care raționamentul geopolitic se confruntă cu anumite puncte de vedere și exclude orice fel de formulare normativă, el ,,invită” la exercitarea precoce a unei gândiri logice şi/sau critice. În cele din urmă, pentru cei care ar vedea în această întreprindere, o formă de literatură, poate, prea ambițioasă, peste nivelul ,,normal” de percepţie, există tentaţia de a opune o sinceră pledoarie: Este extrem de incitant să descoperi făcând presupuneri conjuncturale despre problemele lumii contemporane, combinând elemente şi idei din economie, ştiinţe politice, istorie, filozofie, geografie şi ... geopolitică !”. [8]                                                                              Astăzi există o perspectivă interdisciplinară care vrea să reconsidere câteva discipline ,,clasice”:  nu există nici o mare literatură care să fie deconectată de la lumea modernă și cum devine contingentă pe măsură ce o aprofundăm, pentru a o înţelege. Tendinţa este de a reintroduce geopolitica în centrul întrebărilor sociale, istorice, geografice, filozofice sau ....în literatură !

ZOON GEO-POLITIKON (Blog) ....şi-a propus să răspundă acestei provocări !



Note:

  • Extrase şi adaptare după Wikipedia
  • Mihai Copeţchi–Kopecky, ,,Geopolitica turismului în România”, Ed. BREN, Bucureşti, 2016.
  • Penser Global: Exercices de Géopolitique - Sursa: info@grenoble-em.com
  • Yves Lacostegeograf şi geopolitician francez, a relansat în Franţa studiul geopoliticii, ca abordare raţională a unui ansamblu de reprezentări obiective. Este fondatorul şi editorul revistei Herodote.
  • Alexandr Dughin, Bazele geopoliticii, Ed. Eurasiatica, Bucureşti, 2011
  • Robert D. Kaplan - ,,Răzbunarea geografiei”, ed. Litera, 2014, Bucureşti (p.194)
  • Aymeric Chapraude, Introduction à l'analyse géopolitique, Éditions Ellipses, 1999 
  • Anne Guibert-Lassale, Géopolitique et literature pour la jeunesse, IHEDN, 2005